10 ani de blogging

In 2014 aniversam primii 10 ani de blogging sustinut in Romania. Un deceniu de la apartia fenomenului, 10 ani de crestere, diversificare, foarte multe invataminte, proiecte bune sau falimentare, staruri si marea masa a anonimilor, placere sau afacere.

Cred ca traim cumva primii ani de maturitate ai fenomenului, primii ani care confirma oameni care traiesc sau care au succes facand asta. Tot asa, sunt primii ani in care lucrurile s-au diversificat si au depasit o masa critica din mai multe puncte de vedere (cititori, bugete, domenii de activitate, instrumente de monetizare).

Efortul meu este insa usor diferit si anume, o incercare de a face o istorie dintre blogosfera si evolutia ei dintr-o perspectiva de band si relatie a bloggerilor cu brandurile.

 Anii Inocentei

Intemeietorii

La inceput, sa zicem 2003, 2004, 2005, bloggingul a insemnat exotism si pionerat. Activitatea avea esential o motivatie personala, de la senzatiile legate de comunitatea care traia cu intensitate experientele proprii puse pe net pana la bloggingul ca instrument de branding personal sau de afirmare a unei voci, de iesit in evidenta.

Inceputurile au insemnat Antonio Eram, Weblog si primele intalniri cu bloggerii, mai apoi, primele bloguri ale veteranilor: Deea, Subiectiv, Manafu, Vivi, Brie, Novac, Zoso, Bobby, Piticu, Catalin Tenita, Ciubotaru si ceilalti.

Tehnic, Blogspot a fost la inceput platforma majoritatii si asta dadea o aparenta oarecum similara produselor.  Weblog este prima platforma romaneasca in domeniu, urmata ulterior de Fourhooks.

2006 a insemnat un an de crestere a constiintei de sine si a afirmarii unor tipologii si abordari in spatele blogurilor. Tot atunci apar si tot felul de initiative in masura sa precizeze si sa dezvolte fenomenul, sa stabileasca reguli de conduita, chiar sa coaguleze orgolii si lideri in spiritul constituirii unei asociatii a industriei.

Comunitatea Blogoree isi propunea sa aduca bloggerii impreuna, sa dea un cod de bune practici, sa ofere sprijin de la oamenii care au inceput mai devreme. Tot Blogoree initiaza si primele excursii in tara (blogtrips), in legatura cu popularizarea fenomenului, cu descoperirea celor din provincie, cu activarea comunitatilor locale.

In Bucuresti se mai organizau Netoo, BlogMeeturi pe la Timisoara si alte TweetMeeturi in mai multe alte orase. Oamenii se cunosteau intre ei, se schimbau pareri, se faceau glume nesfarsite, se construiau serios primele antipatii. Participarea insemna validare si apartenenta.

Chiar de la inceput, apare si festivalul blogosferei: RoBlogFest, care reuseste timp de 6 ani, intre 2006 si 2012, sa stranga mare parte din comunitatea bloggerilor, sa stabileasca si sa promoveze niste ierarhii bazate pe popularitate, sa discute subiecte importante legate de evolutia fenomenului etc.

Ce e reprezentativ pentru acesti ani este entuziasmul si deschiderea oamenilor care au inceput in domeniu. Nota definitorie este cea personala, obiectivele principale erau atat experimentul sau trairile asociate cat si beneficiul de popularitate personal sau profesional. Nu existau premise pentru a transforma blogul intr-o afacere si oricum, erau foarte putini cei care se gandeau la asta.

In 2006, printre altii apar: Orlando, Comanescu, Costin, Scarlatescu, Crivat, Oprea, Denisa, Biris.

Din perspectiva brandurilor, aceasta este o perioada in care blogosfera nu exista. Preocupati intr-o oarecare masura de inceputurile online-ului pe la noi, nici un brand manager nu avea pe radar aceasta zona. Insasi conceptul era greu de explicat iar deciziile erau foarte greu de luat. Perioada de evitare se va intinde pana prin 2008, cu niste mici exceptii in 2007.

Anii Alienarii

Bloggerii si banii

Alienarea a inceput prin 2007, an care a debutat cu o dezbatere sustinuta in jurul intrebarii daca bloggerii ar trebui sau nu sa ia bani pentru ce scriu. Ce se intampla era ca de ceva luni bune bloggerii primeau sau pretindeau bani pentru posturi in editorial, posturi care nu erau semnalizate ca atare la momentul respectiv. Incepe prima relatie intre branduri si bloggeri – posturile platite pe sestache, practica ce avea sa schimbe total si pentru totdeauna natura relatiei intre blogger si terti (branduri, agentii).

Imi amintesc de genul discutiilor de pe atunci intre agentie si clienti. Era un fel de dialog al surzilor, fara ca lucrurile sa se spuna in fata, in care ei se mirau ca bloggerii iau bani si nu voiau sa fie asociati sau parte la tranzactia asta. Satisfactia generarii unui post de bine despre ei, aparent din aer, era insa priceless. Era un fel de trafic de influenta fara protagonisti la vedere.

Practic, posesorii de bloguri au inceput sa se bazeze pe o comunitate si un trafic in crestere si acest lucru a fost sesizat atat de ei dar si de branduri. Mai intai intr-o zona de “bogdaproste”, chiar jena, dar ulterior asumata, chiar pe baza de tarife clare, obtinute dupa un telefon pe la prieteni mai versati si o autoevaluare sumara.

Zona de postare era oarecum subtire, legata de diverse anunturi sau incercari de produse, reviews de campanii sau chiar experienta pozitiva cu campania.

Acest sistem, evident corupt, duce insa in curand la abuzuri. Incep sa apara diverse practici. Diversi bloggeri incep sa practice santajul si sa scrie voit negativ fata de branduri astfel incat sa perceapa bani pentru o dezmintire sau revenire pozitiva pe subiect. Cu nerusinare si tupeu, bazat pe frica clientilor de a vedea undeva scris ceva rau despre ei. Aceste posturi creau adevarate crize prin companii si sunt convins ca iresponsabilitatea de atunci este luata de multi si acum in gluma. Altii, pe de alta parte, ignora anunturile si invitatiile (cu valoare evidenta de noutate), daca nu sunt platiti pentru preluare. Practic, acei ani au insemnat si moartea PR-ului pe bloguri si inceputul piscotarelii ulterioare, dar o sa revin pe subiect.

Primele campanii de comunicare

Ce este notabil pentru 2007 insa este faptul ca acum apar primele campanii adevarate pe bloguri, campanii care consacra blogul ca si platforma de comunicare si deschide apetitul clientilor catre aceasta zona de online. Marketonline.ro face prima campanie pe bloguri, urmata de Dacia (prima mega campanie cu bannere) si Audi si Fiat (primele campanii inovatoare cu mecanica specifica).

2007 si 2008 au fost anii in care campaniile pe bloguri insemnau expunere si beneficii aditionale pentru brandurile care ajungeau acolo, un statement de curaj intr-o zona putin controlabila si mereu expusa reactiilor comentatorilor sau concurentei. Implicarea bloggerilor era superioara, de multe ori, campania pe un blog aducand aceleasi beneficii si pentru posesor.

Din aceste motive, agentiile aleg diverse configuratii in relatia cu bloggerii, pentru a obtine cat mai multa expunere pentru cat mai putini bani: de la relatie bazata pe promisiuni de campanii si implicare, la promisiuni de tratament special si relatie preferentiala, la santaj din partea cealalta cu privire la neimplicarea in campanii viitoare. Practicile s-au perpetuat cumva si pe anii urmatori dar ce e important de retinut este ca agentiile au inceput sa evalueze si sa isi faca liste cu oameni pe care se pot baza mai ales din perspectiva implicarii si a rezultatelor. Exista mereu discutia aceasta, despre ce conteaza: expunerea generata sau gradul de implicarea al bloggerului. Eu voi aprecia intotdeauna a doua parte. Pentru prima, se foloseste mai eficient media.

Agentia de publicitate, principalul promotor al bloggerilor

De retinut ca acestia sunt anii in care bloggerii depind esential de agentii pentru mijlocirea relatiei lor cu brandurile si agentiile profita destul de mult de aceasta pozitie, mai ales din perspectiva de PR si vizibilitate a campaniilor pe piata. Prea putin din perspectiva financiara, asa cum pare sau se discuta. Agentiile erau atunci in situatia de a scoate bani suplimentari de la clienti pentru aceasta zona, lucru care era destul de greu realizabil.

In concluzie, agentiile au promovat intens blogurile in 2007-2009 pentru motive legate de noutate si expunere pe piata, mai putin de rezultate reale. Practic, clientii erau multumiti ca se vorbeste despre ei pe bloguri iar agentiile incercau sa faca lucruri pe care nu le puteau face cu nimeni altcineva, chiar daca fara impact pe piata. Erau oricum vremurile in care totul mergea ca pe roate in marketing si nu se cautau prea multe explicatii pentru banii cheltuiti.

Agentia specializata

Pe acest trend, apare chiar si o situatie interesanta, la finalul lui 2007 Ionut Oprea infiintand Standout, prima agentie care se pozitiona ca oferind servicii de mediere, media si creativitate pe bloguri. Trebuie sa intelegeti putin contextul in care se intampla acest lucru, anii respectivi fiind “anii fricii de bloggeri”. Practic clientilor le era pur si simplu frica sa abordeze bloggeri, sa-i deranjeze, sa-i supere. Nu stiau cum sa ceara, cum sa puna problema, era o stare de inadecvare si “lipsa de proceduri” daca vreti. Blogarul era acest semi zeu, cu un comportament imprevizibil, fata de care nu puteai sa iti iei destule masuri de precautie si cumva fata de nervii caruia nu prea aveai unde sa te ascunzi.

Oprea reuseste sa obtina exclusivitatea unor bloggeri fata de Standout pe un sistem de fee lunar garantat si face cativa ani, campanii consistente. Foarte multe agentii, mai lenese sau zone de media se adreseaza lui direct cu briefuri, fara nici un fel de prelucrare de comunicare.

Ulterior, pe masura ce profilele si experienta blogarilor cresc, acest serviciu si aceasta schema devin desuete si fiecare isi vede de viata lui, bloggerii asigurandu-si propriul management al relatiei.

Cresterea profilului bloggerilor

Tot in 2007 are loc o actiune majora a lui Calin Fusu (Neogen) care invita la imprietenire o importanta parte din bloggerii mari, in doua iteratii Bloggaria #1 si #2, prima iesire cu masa, casa, distractie peste granite la care sunt invitati bloggeri.

2008 si 2009 sunt ani de crestere exponentiala a numarului de bloggeri, de diversificare a modalitatilor prin care acestia pot face bani (posturi, display, campanii, creatie, consultanta, Adwords si altele), de deschidere a noi si noi nise pe care se face blogging. Sunt anii in care abordarea generalista este castigatoare, aducand trafic si vizibilitate pentru o audienta in crestere. Apar insa si primele directii de blogging nisat, de specialitate.

Abordarea se profesionalizeaza, se trece pe WordPress, pe domenii cu nume proprii, se lucreaza mult la personalizare si optimizarea siteului. Blogrollul si citarea raman principalele modalitati de viralizare a posturilor, readerul fiind modalitatea favorita prin care se urmareste lista de citit, Facebook fiind inca intr-un stadiu incipient.

Politizarea blogosferei

Alt lucru interesant este ca 2008-2009 este o perioada in care se cristalizeaza niste micro centre de putere in blogosfera, un fel de nasi pe care trebuia sa ii cunosti si de la care trebuia sa obtii o minima sustinere sau investire, ca tanar aspirant. Acestea se vor dezvolta ulterior in gasti si coalitii, pentru ca azi sa avem diversi poli, cu reprezentare foarte clara.

Cercetarea ca instrument de vanzare

Tot acum apar si primele studii despre blogosfera, marime, componenta, motivatii, frecvente, care fundamenteaza mai bine deciziile de comunicare pe acest mediu. Unii bloggeri fac eforturi pentru a-si cunoaste mai bine comunitatea si cititorii, pentru a oferi date mai bune celor carora vor sa le vanda serviciile. Datele de trafic si raportarea performantei campaniilor devin standard. Apar primele campanii care platesc bloggerii la atingerea perfomantei.

Cea mai buna perioada creativa pe bloguri

Din punct de vedere creativ, este perioada in care se implementeaza mecanici inovative, in care se creaza competitie intre bloggeri, in care sunt folosite comunitatile acestora pentru a genera expunere suplimentara, campanii de personificare sau schimbare a felului in care arata blogul sau stilul de scris, pentru a se face diverse pointuri. Zona de display devine o prezenta permanenta pe blogurile generaliste.

Aceasta este perioada care concretizeaza primele legaturi pe termen lung intre branduri si bloggeri pe diverse domenii, cu obiective, plan de content, reprezentare offline, exclusivitate extinsa si tot pachetelul.

Performanta nu este inca un atribut al blogurilor

Desi se investeste din ce in ce mai mult in bloguri, indicatorii de performanta raman oarecum neclari, pentru ca pentru client banii sunt mici si asteptarile pe masura. Interesul fata de bloguri le promoveaza pe acestea in mixul de online din cu totul alte motive decat performanta punctuala: mimetism, orgoliu si ego, un fel de abordare de PR, SEO etc.

Blogurile sunt la acest moment singurele in masura sa viralizeze rapid continut si ca urmare sunt folosite ca initiatoare a diverselor campanii, ca modalitate de a ajunge rapid la niste comunitati ce au capacitatea de a prelua continut si a-l trimite mai departe. In plus, scaderea bugetelor in alte zone de online si iluzia ca bloggingul ieftin poate fi o solutie ofera o senzatia de vizibilitate pe piata, dublata de senzatia de apropiere umana cu targetul.

Primele initiative nationale

Tot in 2009 apar primele initiative de amploare ale bloggerilor, din care mentionez “Lecturi Urbane”, o actiune care o sa puna impreuna foarte multi bloggeri mai ales din tara si o sa ajute la constientizarea mai buna a comunitatilor locale si ca inspiratie pentru viitori bloggeri care decid contextual sa se apuce de aceasta indeletnicire.

Cresterea in polularitate in diverse zone ale societatii

Alegerile din 2008 sunt primele care folosesc bloggeri pe post de lideri de opinie si majoritatea oamenilor politici isi lanseaza propriile proiecte online in aceasta zona.

In zona personalitatilor si vedetelor, anii 2008-2010 sunt marcati de lansari si debuturi multiple in ale bloggingului. De la cantareti la actori, CEOs si sportivi, toata lumea isi face blog, acest lucru contribuind foarte mult la cresterea fenomenului si a numarului de cititori.

Un alt fenomen important este acela al blogurilor jurnalistilor si proiectele de bloguri comune lansate de principalele ziare online. Acestea prolifereaza aducand un jurnalism de autor puternic si incisiv, oarecum despartit de politica editoriala principala.

2010 si 2011 inseamna primii pasi pentru maturizarea unor relatii si a unor bloguri, este momentul in care unii bloggerii devin influentatori recunoscuti si unii influentatori se apuca de blogging.

Blogurile reusesc sa adune un trafic relevant

Cifrele sunt mari, se vorbeste de 3 milioane de cititori pe luna si 50.000 de bloguri existente, desi majoritate traficului este facut de aproximativ 150 – 200 de bloguri.In aceasta perioada bugetele cresc simtitor in aceasta zona de online si ca atare incep sa se evidentieze clar niste trenduri foarte bine definite.

Exista niste estimari ale valorii pietei care evaluaza anul 2009 la aproximativ 300.000 de EUR cheltuiti in zona blogurilor, aceasta suma crescand succesiv pana la aproximativ un milion de EUR in jurul lui 2015.

Relatia cu agentia care acum doi ani promova blogingul se erodeaza treptat, nici una din parti nemaiavand o exclusivitate fata de cealalta. Bloggerii gasesc cai de a ajunge direct la clientii cu care au desfasurat campanii si au s-au inteles bine in trecut, by passand agentia in beneficiul aparent atat al clientului cat si personal.

De la blogger la management sau antreprenoriat

Relatiile de comunicare ale blogarului se diversifica. Acum el poate sa vorbeasca cu agentia de online si cu cea de ATL, cu agentia de PR, cu clientul, cu furnizori proprii sau cu proprietarii diverselor proiecte in care este implicat. Tot asa, primeste direct tot felul de propuneri si invitatii. Independenta si profilul lui cresc pentru ca este in situatia de a concilia pe mai multe planuri cu o privire de ansamblu mai buna si posibilitati crescute de a-si impune punctul de vedere. Incet incet tot mai multi, constientizeaza ca sunt managerii unui brand personal sau a unei specializari, perceptii care necesita o atentie special si modalitati diferite de intretinere. Se schimba putin liga, complexitatea devine mai mare, timpul mai putin, organizarea, asumarea si pregatirea facand diferenta.

Din aceasta perspectiva, bloggerii incep sa isi dezvolte si sa isi promoveze propriile proiecte. Isi descopera abilitati antreprenoriale si lanseaza platforme in diverse configuratii: de la zona sociala si de voluntariat pana chiar la platforme de brand sau continut. Blogul devine un instrument de sustinere a unei idei de afaceri in unele cazuri. Aici intervin insa si primele limitari ale initiatorilor, acestia apeland des la agentii si oameni de comunicare pentru promovarea proiectelor catre niste clienti (sponsorship) obisnuiti cu un limbaj de marketing si o abordare inca inaccesibile bloggerilor.

Febra proiectelor nationale

Acestia sunt anii unor initiative sanatoase in directia activarii comunitatiilor locale dar si ca exercitiu de comunicare si folosire al mediului. Apar excursiile #prinorasulmeu, cu un succes si o acoperire bune timp de trei ani de zile: #prinbucurestiulmeu – 2010 (si 2011), #printimisoaranoastra – 2010, #prinarad – 2010, #princlujulmeu – 2010, 2011, #prinbrasovulmeu – 2011, #prinsibiulmeu – 2011, 2012, 2013, #prineamt – 2012. Acestea se dezvolta ulterior intr-o zona de comunicare de marketing prin adaugarea oportunistica a unor branduri in poveste. Astfel apare conceptul de Brands Tour, ClujBrandsTour – 2011 si 2012, TimisoaraBrandsTour – 2013.

Bloggingul de nisa

Apar si se dezvolta sustinut nise sanatoase, importante de influentatori: turism, fotografie, gastronomie, IT, fashion etc care produc continut si care reusesc sa creeze o economie a continutului de o valoare adaugata abordarii generaliste. Aceste nise reusesc primele sa realizeze relatii de lunga durata cu branduri, sa stabileasca intelegeri bazate pe platforme de continut si valoare utila atasata mesajului de comunicare. Se remarca diverse proiecte bazate pe continut si specializarea blogerului de genul #zborpestetransilvania etc.

Conduita precara in relatia cu brandurile

On the dark side, apar primele erori grave ale bloggerilor in relatie cu cei de la care primeau bani: inconsecventa, santaj, neimplicare, ipocrizie. Traseismul de la un brand la altul devine norma, oportunitatea devine criteriul si bifatul campaniei devine standardul de implicare.

Devine normal ca bloggerii sa ia la rand brandurile dintr-o categorie si sa ofere pareri si asocieri similare la distanta de cateva luni. Regula este ca nu se refuza nimic si contributia personala scade dramatic in ecuatie. Sunt dese situatiile in care oamenii care trebuiau sa livreze o campanie pe bere nu stiau ce parere au (ce au scris scum o luna) despre alta bere. Apar elemente noi de stil, maniere prin care se comunica pe blog, de exemplu, postul relevant pentru cititori (de cele mai multe ori amintiri din copilarie sau intamplari din viata blogarului) care se termina intr-o pilda relevanta pentru ce are de comunicat brandul + link la campanile.

Cel mai grav, sunt situatii in care se injura maine, public, branduri cu care s-a colaborat astazi din diverse frustrari sau neintelegeri punctuale. Lipsa de responsabilitate in comunicare afecteaza destule minti precare in aceasta zona.

Aristocratia bloggerilor

In zona politica, de gasti, se dezvolta o aristocratie a bloggerilor impreuna cu toate fenomenele asociate:  acces dificil in careul de asi, monopol pe banii din piata si clienti, manifestari protectioniste, linsaj mediatic etc.

Bloggingul local

Incet, incet se dezvolta si se face auzita o parte a blogosferei care statea intr-un con de umbra: bloggerii din tara, comunitatile din orasele mari, categoriile mai putin invitate pe la conferinte si intalniri. Acestia incep sa apara pe radar si ofera o acoperire buna si colorata a comunitatilor locale, unii dintre ei promovand si in liga nationala. Acest lucru a fost facilitat prin tot felul de actiuni si initiative, dintre care poate cea mai reprezentativa a fost campania Redescopera Romania, cea mai mare initiativa sociala de pana acum din peisajul local.

Agentiile incep sa abordeze relatiile cu bloggerii pe baze din ce in ce mai economice si contractuale. Relatiile personale scad in importanta. Managementul blogarilor se transforma intr-un management de asocieri a acestora cu brandurile din categorii. Agentiile incep sa tina situatia diverselor campanii desfasurate de bloggeri pentru a nu intra in situatii penibile de asocieri concomitente sau apropiate pe aceeasi categorie pe acelasi blog. Doi ani mai tarziu, nimanui nu-I mai pasa de nimic pe acest criteriu.

Initiative noi pe zona de comunicare

In zona de aparitii noi si servicii, in 2011 apare agentia de social media Spada si Blogal Initative, o initiativa care isi propune sa dezvolte si sa sustina blogosfera locala prin crearea unei retele de bloggeri care sa ruleze campanii nationale.

Festivalurile de creatie pe online, PR sau advertising clasic, recunosc si deschid sectiuni speciale pentru comunicarea sociala sau pe bloguri. Webstock, o conferinta si un festival aparut in 2008 este specializat numai pe zona sociala.

In zona conferintelor si eforturilor de a creste comunitatile locale intra si initiative ale echipei BIZ care in 2010 incepe la Timisoara seria BIZ SM Summit iar in 2011, platforma BIZ SMS Camp, un loc in care de-a lungul anilor a strans mare parte din protagonistii social media in Romania, alaturi de aspiranti, clienti sau agentii interesate de fenomen.

Piscotarii

2011 este anul in care apare si se ia amploare piscotareala. Termenul apare un an mai tarziu. Fenomenul pleaca din zona de PR si are, de altfel, niste premise foarte normale. PR-ul este esential un beneficiu gratuit. Adica sa scrii despre ceva presupune doar existenta unui subiect valid si un interes real din partea celui care scrie, pe tema in discutie. Ca urmare, efortul agentiei de PR este sa prezinte lucrurile dintr-o perspectiva cat mai atragatoare pentru cei vizati. In acelasi timp, performanta de PR se cuantifica in numarul de aparitii pe subiectul respective in zilele urmatoare.

Ca urmare, agentiile de PR au inceput sa alerge dupa un pontaj cat mai mare din zona sociala si au inceput sa invite excesiv bloggeri pentru orice eveniment, lansare, conferinta de presa. Aceasta cursa s-a transformat rapid intr-un pelerinaj continuu al unui grup de bloggeri pe la toate lucrurile care se intamplau in oras, cu o acoperire calitativa ulterioara slaba. Semnatul condicii la orice eveniment si socializarea in oras devenisera noile modalitati de afirmare ale statusului blogarului.

Facebook

Totusi, cea mai importanta schimbare a lui 2010 – 2011 pentru branduri si bloguri este explozia Facebook. Consecintele sunt importante, diverse si paradoxale.

Facebook este esential un loc in care se invarte continut si nu un generator de originalitate. Din aceasta perspectiva blogurile raman surse importante de lucruri noi, opinii sau continut original. Facebookul reuseste, din aceasta perspectiva, sa faca o mare reierarhizare a blogurilor, sa scoata in fata continut proaspat din zone obscure sau sa declare necompetitive alte zone. Readerul este inlocuit in destul de mare masura de ce anume straluceste pe wall si criteriul principal pentru selectarea portofoliului de citit devine popularitatea  acestuia.

Acest lucru inseamna un impuls important zonei emergente a blogurilor, a zonei de opinie si specializare, care astfel au acces la un public nou si greu de atins in alte configuratii. Oportunitatile de a-ti creste acum un blog sunt mult mai bune (daca esti bun pe ce scrii). Facebook-ul ajunge sursa numarul 1 de trafic pe un blog.

Efectul imediat este ca posesorii de blog trebuie sa isi creasca o comunitate pe reteaua de socializare astfel incat sa beneficieze la maxim de felul in care aceasta functioneaza si ajuta la distribuirea continutului. Diferenta de management intre blog si pagina de Facebook este destul de mare dar foarte multi le folosesc inteligent si complementar, pentru a determina continut variat si contextual, chiar daca de o calitate mai slaba. Mobilul si capabilitatile din ce in ce mai extinse ale acestuia cresc dramatic cantitatea de continut si accesabilitatea.

In ceea ce priveste relatia cu brandurile, Facebookul a insemnat o lovitura importanta data blogurilor.  Iluzia accesului permanent la o comunitate virtuala, vanduta foarte bine de Facebook, a trimis toate brandurile pe retea, cu bugete si activitati importante, in defavoarea activitatilor pe bloguri. In majoritatea cazurilor, acestea si-au mentinut un rol complementar pe anumite abordari, mai ales de anuntare a unor initiative sau, in cel mai bun caz, ca sursa de continut pentru Facebook.

Discutiile principale in aceasta perioada se duc undeva la extreme: unii se lauda cu cifre foarte mari castigate din blogging, altii (din ce in ce mai multi) se intreaba in continuare ce e de facut daca iti deschizi un blog. Realitatea este ca se pot numara pe degete bloggerii care traiesc numai din banii de pe blog, pentru majoritatea blogul ramanand un hobby, in timp ce o patura importanta il foloseste ca instrument complementar unei ocupatii principale. Blogingul e bun daca si tu esti bun la ceva in viata reala.

La sfarsitul acestei perioade, blogosfera este in continuare atomizata, usor dezechilibrata si fara sa isi fi creat un statut special nici fata de jurnalism, nici fata de piata media sau ca suport de comunicare intr-o zona calitativa.

Incet spre normalitate si evolutie

2012 si 2013 sunt ani in care lucrurile in blogosfera se sedimenteaza si aseaza. Bloggingul intra in prima etapa de maturitate si se consacra ca o parte integrata, cu caracteristici proprii puternice, la intersectia intre media online si liderii de opinie.

Principalele caracteristici ale perioadei sunt in continuare cresterea impresionanta a Facebookului, definirea mai clara a categoriilor de bloggeri, maturitatea blogului de nisa, stabilirea mai clara a obiectivelor, nevoilor si relatiei brandurilor cu bloggerii.

Aceasta este cumva esenta bloggingului pentru branduri in ultimii ani: relatia. Proiecte initiate acum cativa ani, ajung la iterari multiple, destui oameni ajung sa incheie exclusivitati cu anumite branduri, se dezvolta proiecte de anvergura cu obiective serioase, bugetele cresc.

Desi implicarea in campanii punctuale ramane un punct important al relatiei cu brandurile, apar si se dezvolta din ce in ce mai multe relatii pe termen lung, 1-2 ani, cu accent pe continut constant si cat mai natural servit. Brandurile sunt intr-o relatie deschisa cu bloggerii si se creeaza chiar un trend in jurul actiunilor de tipul “porti deschise” pentru popularizarea unor lucruri din procesul de productie sau lucruri mai putin cunoscute despre anumite locuri, servicii, produse, lucruri greu accesibile targetului. Crizele si lucrurile sensibile se rezolva musai si cu participarea bloggerilor (McDonalds, Rosia Montana, Danone).

Bloggerii, consultanti de comunicare

Mai multi bloggeri detin contacte directe cu lumea marketingului, se promoveaza si functioneaza efectiv ca si consultanti in zona sociala pentru companii importante. Desi fara vreo pricepere deosebita pe partea de comunicare acestia reusesc sa influenteze oamenii de brand si sa determine consistent strategia de social media a companiilor.

Rele practici

Ca si microfenomene negative, piscotareala infloreste dar este cumva compensata de o reactive vizibila impotriva celor care o practica, impostura si priceputul la toate fara jena sunt destul de frecvente, lipsa de atentie si tratarea superficiala a relatiei cu brandurile sunt prezente chiar si la varful blogosferei, scandalurile, vendetele personale si lipsa unei viziuni globale a industriei descalifica destui protagonisti cu pretentii.

Bloggingul pe zona de opinie

De remarcat un alt trend interesant care caracterizeaza in ansamblu social media dar cu precadere lideri de opinie in zona politica. Cresterea interesului politic in zona bloggingului si cea sociala in ansamblu (mai ales la alegerile dupa alegerile din 2012), determina o reactie sanatoasa si puternica in zona blogurilor de opinie, in zona de militantism social si social media folosita ca si contrapondere la minciuna politica. Fenomenul #unitisalvam este oarecum din aceeasi categorie.

La final, despre cel mai sanatos trend si anume cel al dezvoltarii niselor intr-o multitudine de domenii. Practic, orice domeniu are acum bloggeri care urmaresc fenomenul si creaza continut de valoare pentru oricine interesat. Dintre aceste, cele mai populate sunt turismul, fotografia, gastronomia, ITul, zona financiara, moda si life style-ul.

Aceasta este de fapt si zona care va livra cel mai folositor continut si asocieri utile pentru branduri din cele mai diverse zone si va inclina balanta spre relatii pe termen lung cu beneficii reale si bine conectate cu produsele.

La inceput de 2014, bloggingul trebuie sa se intoarca incet incet la esenta lucrurilor, sa se reinventeze pe alocuri, sa se profesionalizeze si sa faca fata acelorasi provocari pe care le avem cu totii in aceasta industrie. Nici un an nu a semanat cu celalalt in acest prim deceniu si cel mai probabil lucrurile vor continua sa evolueze destul de dinamic in continuare. Continutul original si implicarea personala in campanii vor duce bloggingul spre locul special care l-a consacrat in mixul de comunicare. Relatiile pe termen lung si implicarea intregului inventar in atingerea scopului vor reusi sa incline si balanta financiara in favoarea bloggerului. Facebookul devine principalul instrument de sustinere al valorii bloggerului iar efortul de individualizare a unui continut original si valoros, principala strategie de afirmare.

Articol aparut aici.

—————————

UPDATE – ian 2017

Bloggingul se schimba

Ultimii doi ani (2015, 2016) a fost momentul aparitiei unor schimbari importante pentru social media in general, cu un impact semnificativ in businessul si rutina bloggerior.

Sunt anii in care retelele sociale si alternativele de exprimare sociale au explodat, adaugand cantitati imense de gunoi social pe ecranele consumatorului obisnuit, el insusi, mult mai in masura sa produca acest gunoi.

Mobilul (aplicatii, instrumente de realizat continut), vizualul (foto, video, gif etc) si facilul (continut contextual, lipsit de valoare) sunt directii importante care inunda piata si scad cota de piata a continutului generat de bloguri. Astfel, intr-o perioada de timp destul de scurta, relevanta acestora este amenintata real de cantitatea de zgomot si de mijloacele de interpretare si poleire a continutului neinteresant, extrem de energofag cu timpul utilizatorului.

In fata acestui asalt, blogul, ca instrument sau mediu, trece prin niste transformari de relevanta, senzatia fiind ca devine usor depasit, demodat, poate chiar arhaic, nemaifiind in masura sa livreze cu viteza si concizia care par sa caracterizeze nevoile actualei generatii conectate. Sunt dese confesiunile bloggerilor care nu mai gasesc raspuns la articole sau materiale muncite si documentate, cu certa valoare, in favoarea asaltului de likeuri si shareuri la orice prostioara de context.

Paradoxal, daca inainte, zgomotul informal era in mare parte generat de ei, astazi s-au trezit in situatia de a fi inconjurati de din ce in ce mai multa galagie, provenind de la o multitudine de surse si mijloace, in masura sa trimita un efort, cu anumite accente de profesionism, in derizoriu. O paralela cu chinurile jurnalismului este binevenita si relevanta, desi blogurile s-au trezit in aceasta situatie din perspectiva de lideri informali si catalizatori ai schimbarii, deci extrem de ironic.

Reflexul imediat ai majoritatii bloggerilor a fost sa creasca intensitatea propriului zgomot, foarte multi extinzandu-se pe toate mediile pe care puteau: Twitter, Facebook, Instagram, Snap si mai recent, vlogging. Ca rezultat imediat, cantitatea de munca dedicata intretinerii comunitatilor creste semnificativ, in acelasi timp crescand insa si impactul care poate fi vandut partenerilor de business. Nimeni nu mai vinde astazi numai blog ci o audienta insumata din tot felul de surse, o amprenta cat mai mare asupra fenomenului social in general.

Aceste evolutii duc la principala schimbare din acesti ani, o intoarcere semnificativa de perspectiva: blogul sau bloggerul nu mai sunt elementele principale si interlocutorul se schimba catre influentatorul din spatele blogului, care devine un manager de inventar social extins, singurul in masura sa ii mentina si extinda puterea asupra unei comunitati multi mai dinamice si de conjunctura.

Influentatorii

Influentatorii sunt noua perspectiva asupra managementului de comunitati. Vechiul blogger trebuie sa isi apere profilul pe mult mai multe campuri de batalie, in tot felul de aplicatii si retele pentru a reusi sa ramana in contact cu o comunitata extrem de volatila si animata de  sclipirea trendului si facilului. Blogul nu este decat un instrument social, ca toate celelalte si nu mai poate functiona singur.

Principalul efort al bloggerului actual este in legatura cu cresterea influentei pe care o are on-line si offline. Dupa 12 ani de blog, o parte importanta dintre ei s-au prins ca a fi blogger nu este neaparat acelasi lucru cu a fi influentator iar ca sa ajungi influentator trebuie sa faci mult mai multe decat sa scrii zilnic pe blog. Cumva ei parcurg drumul invers. Notorietatea capatata cu blogul trebuie convertita si in notorietate reala, pentru cati mai multi oameni si din afara bulei.

In timp ce vedetele sunt in stare sa conecteze chiar si cele mai diverse si diferite bule, in online nu exista voci care sa aiba o asa de mare putere de depasire a unor apartenente.

Din acest punct de vedere, paradoxal, vloggerii reusesc sa atinga mai multi oameni decat orice blogger actual.

Vloggingul

O directie interesanta explorata de bloggeri in 2016 este vloggingul.

Vlogul si continutul video, desi prezente de ceva timp, au crescut accelerat subteran in 2015 si 2016 si au acumulat o masa critica importanta, mai putin vizibila. Aceasta va aparea la suprafata si se va afirma in 2016, pe care il putem declara anul vloggingului in Romania.

Calarind trendul, o buna parte din bloggeri au creat o extensie mai mult sau mai putin riguroasa a continutului scris, in zona video. Aceasta i-a ajutat pe unii sa isi creasca audienta semnificativ, reusind sa aduca argumente suplimentare de performanta pentru anumiti clienti.

Totusi, retrospectiv, dupa un an, concluzia pare sa fie ca intre cele doua directii mai degraba trebuie sa existe o alegere decat o complementaritate, efortul de a face performanta cu amandoua fiind de cele mai multe ori nesustenabil.

In acelasi timp, vloggingul pune o presiune importanta pe bloggeri dar mai ales pe bugetele de marketing, care acum trebuie sa se imparta in mai multe directii.

Vedetele

Intrarea timida de acum 5 ani a vedetelor in zona bloggingului nu parea sa anunte mare lucru atunci dar astazi impactul este mai mult decat prezent. Vedetele sau influentatorii din celelalte medii reusesc sa converteasca foarte bine pe zona sociala si sa isi extinda foarte usor comunitatile aici. Plecand cu un bagaj important la drum, sunt in masura sa monetizeze mult mai bine endorsementul si atrag bugete spectaculoase in aceasta zona.

Anumite voci vorbesc de peste 1,4 milioane de EUR rulate in zona blogurilor in 2016. Daca aceste cifre sunt reale, o importanta parte a fost generata de patrunderea infuentatorilor ne digitali in aceasta zona, cu proiecte si fee-uri la cu totul alt nivel, in conditii mult mai bune pentru ei.

Mai mult, vedetismul bloggerilor de top este inlocuit de vedetele adevarate, cele care intuiesc avantajele si se folosesc de blog si retelele sociale pentru a-si intregi imaginea si capabilitatile de a atinge cat mai multi oameni.

Facebookul, Blogul, Snapul si Instagramul fac astazi parte din kitul de baza al unei vedete, cu rezultate de activare net superioare oricarui influencer de online.

Creativitatea

Din pacate, aceasta perioada, cu toate cele de mai sus in balanta, a dus la o scadere dramatica a calitatii modului in care se face comunicare pe bloguri. Brandurile se comporta din ce in ce mai conformist cu acest mediu, dragostea de pe vremuri lasand loc eficientei.

Acesta cumva, este semnalul cel mai clar al importantei care se acorda unui mediu sau unui partener din partea clientilor de publicitate si cea mai mare pierdere a mediului: apetenta pentru proiecte noi, interesante, diferite.

Practic, in ultimul an, blogurile au fost folosite in majoritatea cazurilor doar ca purtator de informatie, din perspectiva de a crea notorietate prin anunturi punctuale, uneori in exclusivitate, in parteneriate pe termen lung. A disparut partea de implicare si utilizarea inovativa a platformei. Postul in care se anunta informatia, mai mult sau mai putin implicant, a devenit noul standard. Bloggerului i-a ramas in continuare puterea de a recomanda si a schimba afinitati dar exercitarea acesteia in cadrul comunicarii de brand este nefericita si stravezie (aceasta fiind si principala problema a comunicarii pe vloguri).

Desi majoritatea blogarilor s-au profesionalizat in legatura cu relatia cu brandurile si livreaza la standard, standardul a scazut foarte mult fata de anii precedenti. Mai mult, mai repede si mai standardizat pare sa fie termenii noii relatii brand – blogger.

 

Intrarea si cresterea pe piata

Piata isi pastreaza structura: avem aceiasi superbloggeri de acum 5 ani (aproximativ 20) pentru care blogul a fost elementul central in jurul caruia si-au construit ascensiunea si care au devenit si influentatori in the process, dupa care avem specialistii pe diverse domenii si nise si, la final, baza imensa de aspiranti sau blogeri care nu au ajuns inca sa traiasca de pe urma blogului.

Toata lumea a iesit din zona exclusiv de blogging si adauga permanent metode noi de a ajunge la oameni, de a declina continutul original.

Cum zilele acestea intentia pare sa nu mai fie sa ajungi blogger, ci influencer, orice nou venit poate sa apuce obiectivul acesta din tot felul de directii sau din mai multe parti deodata: poti sa faci video sau liveuri, poti sa fii mai vizual sau experiential, poti sa te bazezi pe un nume sau o metoda, orice merge. Dar merge incet atat timp cat trebuie sa construiesti si nu calaresti un trend sau o persoana.

Desi piata este inca permisiva si plina de oportunitati timpul pentru a ajunge la o vizibilitate decenta, cu resurse proprii este undeva la patru ani de munca sustinuta.

Continutul

Continutul ramane o zona importanta de dezvoltarea a abilitatilor personale ale bloggerilor, mai ales pe zonele de nisa. In viitor cred ca aici se vor duce o importanta parte a bugetelor si atentiei din partea brandurilor. Continutul anonim sau semnat (endorsat) de catre bloggeri poate sta la baza unor colaborari foarte benefice pentru branduri si cei care le scriu, o modalitate sanatoasa de a comunica relevant si sustenabil.

Ce este important de punctat este ca continutul initial al bloggerului, postul, traieste o metamorfoza stilistica la fiecare publicare, in functie de mediul pe care este folosit. Un post se poate transforma intr-un video, o fotografie, un live, un citat, un share, ceva contextual care se potriveste mediului sau retelei folosite, care transmite un mesaj in cea mai buna forma.

Abilitatea influentatorului de a livra acelasi continut catre tipologii diverse de retele sau de consumatori sta la baza viitoarei evolutii si performante personale, catre managementul de comunitate performant dar pune o presiune mare pe timpul petrecut pentru editarea acestuia.