Ei bine in viata lucrurile nu sunt simple, aparentele tind sa prevaleze, sa ia fata substantei, sa strice sau sa nege esenta adanca din care suntem facuti.

Sunt momente in care viata ne poarta in directii pe care nu le controlam neaparat, carora nu le apartinem pe de-a-ntregul, carora nu le suntem nici macar datori dar carora le dam curs conjunctural, din inertie, din naivitate sau din inflamarea micului destin mesianic caruia credem ca ii suntem datori.

Cam asta imi pare si cazul lui Varujan Vosganian, dupa ce am citit “Cartea Soaptelor“, o surpriza de proportii pentru mine, cel obisnuit cu politicianul usor neadecvat locului public, usor idealist si nu neaparat coerent mijloacelor cu care se joaca azi politica.

Varujan Vosganian este de fapt un scriitor si asta ar trebui sa ramana, are o sensibilitate pe care n-am mai prins-o intr-un text de ani buni, are ce spune si, cel putin pentru cartea asta, este cel mai potrivit sa o faca. Sunt impresionat. Va recomand, daca aveti peste 30 de ani si stiti sa apreciati un text frumos.

Follow