In urma stirilor de cate jumatate de ora cu tonele de romani ramasi pe drumuri si fidel rolului de educatie pe care mi-l asum, iata content suplimentar despre cum se merge iarna pe drumuri:

– pe drumuri iarna este ca si cu navigatia: vremea este cea care iti dicteaza comportamentul. Daca se anunta cod galben, e nasol, nu e bine, se sta acasa. Cod galben iarna e PERICOL DE MOARTE (poate ar trebui sa ii spuna asa, sa inteleaga toti privitorii de tv).

– nu conteaza cat de mica e deplasarea. Poti sa mori in primi 2 km, cum sunt colegii de pe centura acum.

– daca esti foarte smecher si te risti, macar creste-ti sansele de supravietuire: masina potrivita, cauciucuri de iarna, lanturi, rezervor plin, lopata, mancare, paturi, sufa, telefoane incarcate, lanterne, FARA COPII etc

– nu depasi coloana, nu folosi banda de urgenta la smecherie, urmati orbeste indicatiile celor responsabili (agenti trafic, deszapezire etc)

– daca ai patit-o nu face tampenii. Uita-te la Discovery la niste emisiuni de supravietuire si: semnalizeaza cumva unde esti (avarii, stegulete etc), ramai in masina, mentine-ti caldura corporala intr-un plan pe termen lung, nu consuma alcool, contacteaza autoritatile prin telefon, rationalizeaza resursele.

– pe viscol, autoritatile nu pot decat sa constate o stare de fapt. Nu pot sa o inlature. Unii jurnalisti sunt la fel ca voi. Nu inteleg. Folositi-va propriul cap. Nu se poate intretine un drum in situatie de ninsoare si vant de peste 50 km/h. Nu va bazati ca va scoate nu stiu cine. Sunt mai multe sanse sa va descurcati singuri.

– este normal sa se inchida drumuri. Asta se poate intampla. Nimeni nu are nimic cu voi. Vor doar sa va creasca sansele de supravietuire.

Si acum informatia in masura sa rezolve psihologic romanul: nu e vina noastra, peste tot in lume unde ninge sunt aceleasi probleme doar ca oamenii au mai multa experienta si nu pleaca aiurea la drum.

Follow

O sa postez aici cele mai bune lucruri peste care dau, atunci cand se intampla. Idei, lucuri inspirationale, abordari inovative, chestii frumoase. Iat-o pe prima.

Follow

Doua lucruri m-au frapat zilele astea. Pentru prima data am urmarit desfasurarea unor evenimente doar pe Facebook si masinaria livreaza un comportament monstruos cel putin pe doua directii:

– lejeritatea in comportament. Oameni intre 20 si 35 de ani vorbesc liber si fara nici un fel de responsabilitate despre lucruri care evident ii depasesc; protestul serios se da in derizoriu, socializarea primeaza, cuvintele sunt usoare si aruncate cat mai haios, discursul este de genul “cine mai vine la tweetmeet”, “hai sa o ardem la flash mob”, “cum ma imbrac la protestul de azi”, “cu cine ma vad la Universitate”, “azi am fost revolutionar” “revolutia la care nu trebuie sa lipsesti”, “Acum e momentul sa iesiti pe stada. Mie imi pare rau ca nu pot sa ies pentru ca am plecat din tara”, tot felul de poze si imagini fara nici o noima sunt postate de-a valma ca dovada a curajului si prezentei in cel mai cool loc, daca nu scrii despre revolutie cu o gluma ceva, esti cam fraier.

Care e problema ? Unii ar zice ca ma iau eu prea in serios dar toti acesti tineri revolutionari sunt masa pefecta de manevra. Ei sunt oile, carnita de tun, maimutele de spectacol, targetul principal al baietilor din spate. Oite cu glumitele la ei.

– lipsa de repere. Foarte multi oameni nu au inteles nimic din ce se intampla in jurul lor dar participa intens la discutie: “sustineti SMURD!”, “sa strangem like-uri sa-l dam jos pe Basescu”, “Libertate!”, “Hotii”, “Respect arabule”, “mi-e scarba de Romania”, “Veniti la Universitate sa ne recuperam tara” “La ce ora incepe revolutia astazi ?”, “Exista o tensiune evidenta in mase”, “toti oamenii care doresc binele tarii trebuie sa fie in seara asta pe strada”, “Urmariti revolutia pe Facebook”, “veniti acum pentru certificate de revolutionar”, “la brad ia uite cum v-ati inghesuit”, “tu de ce nu esti in strada ?”, “Stelistii au cucerit Universitatea”, “au dat foc la oameni la Universitate”. Foarte multi nu inteleg pe bune ce se intampla. Foarte multi apreciaza poza cu protestatarul si scutierul razand. Apare un montaj slow motion care este apreciat unanim.

Evidenta este noul black. Pareri care mai de care mai destepte stabilesc limitele bunului simt: “Nu cred ca este normal sa se apeleze la violenta” si zbang, 50 de likeuri, apare un “Regulament de protest” care ii invata pe prosti sa-si puna intrebari elementare cum ar fi “Ce caut eu aici ?”, apeluri la calm, comparatii cu fenomenul Piata Universitatii, “De ce protestam ?”, “De ce nu mai protestam ?”, “Cand protestam maine ?”

Tot felul de cauze si evenimente diferentiaza cetateanul activist de cel indiferent sau dusman, wallul inlocuieste capul, sinapsele reactioneaza numai la refresh.

Concluzia e cel putin trista. Populatia, incepand cu cea tanara, se tampeste usor usor, tonele de pesti si porumb crescute in momentele de relaxare incep sa plateasca dividente, linia dintre ecran si realitate dispare usor in ceata si la finalul zilei din ce in ce mai multi oameni se intreaba mirati de ce nu ii angajeaza nimeni, de ce viata e asa cruda cu ei si cum sa faca sa isi ia un LCD mai mare. Unealta care trebuia sa ne destepte, ne lobotomizeaza. Democratia comunicarii sau staza creierelor votante.

Totul devine din ce in ce mai usor pentru baietii din spate iar dementa si manipularea de la Revolutie par doar o gluma proasta.

Follow

Fata de tot ce vedeti in orase zilele astea, urmariti acest interviu despre cum se rezolva o tara. Cam ca Romania asa.

Rezistenta la schimbare e masiva in Romania si ce se intampla astazi pe strazi este o manifestare spontana a acesteia. Plus inca cateva “intamplari”.

Follow

In fiecare an in care sunt in Bucuresti, pe 1 ianuarie, ies prin oras si fac niste fotografii cu orasul gol. Fara masini si fara oameni. Singura zi in care este asa.

Iata o selectie cu cele din acest an. Aici.

Bonus – astea sunt singurele foto pe care le-am facut, cu soarele pe cer.

Follow