Nicusor Dan Goes Social.

Exista mai multe declaratii in sprijinul lui Nicusor Dan pentru Primaria Capitalei, de la lideri de opinie din media sociala.

Oameni, care teoretic, sunt urmariti de cateva sute de mii de alti oameni si care ar putea sa le transmita acestora aceasta directie electorala, ar trebui sa poata sa le dea argumente necesare pentru aceasta optiune. Lucrurile au aparut oarecum natural si au fost facute de bun simt.

Totusi, aici vad doua oportunitati:

– Nicusor Dan sa isi propuna sa fie mult mai prezent si mai activ in zona sociala, sa stea de vorba cu KOL si sa foloseasca aceasta influenta cat mai poate in urmatoarele zile.

– KOLs sa se coordoneze si sa isi propuna sa ajute pe bune la convingerea a cat mai multor oameni sa aleaga aceasta optiune.

In ambele cazuri, este o oportunitate foarte buna pentru a evalua real life care este forta mediei sociale. Cat poate sa faca daca isi propune, daca sentimentele sunt pe bune si nu cumparate de nu stiu ce brand. Care este legatura intre media social si restul lumii votante. Cat de influenti sunt influencerii.

Cateva Din America

– Ia-le americanilor zaharul si sosurile si i-ai terminat ca popor. America e tara de vis a copiilor. Totul are zahar, totul are un gust “enhanced”. Mancarurile la americani sufera un fel de tratament Saturation in Photoshop.

– tot din industria alimentara: exista mancare regular si mancare naturala, cam de 4 ori mai scumpa. Nu stim din ce este facuta cea regular. Daca pe ambalaj nu se lauda oamenii cu ceva natural, bio etc e nasol, de evitat.

– cafeaua la orice ora si in orice configuratie este habitul default. Toti cateii sunt doua modele: mic cu fata pocita si mare gen labrador.

– la americani totul este overpowered: masina de inghetata sta cu motorul ala de 3L pornit toata ziua la coltul strazii ca sa tina un frigider mergand; probabil ca ar putea da curent la un sat de la noi, lifturile au niste angrenaje care te urca cu doua etaje pe secunda, cand tragi apa la wc se pune in miscare o pompa, ceva similar cu cele din avion (inclusiv zgomotul).

– taximetristul din NY este un univers complet. Toate rasele, toate povestile, toate manifestarile se regasesc in breasla taximetristilor. Au si ei pirati, oameni care nu cunosc orasul, mizerie cat cuprinde, mici antreprenori, artisti ratati, entertaineri, tot.

– in relatiile umane, formalismul si pastrarea aparentelor sunt duse la nivel de arta. Pentru mine a fost descumpanitor de multe ori. Cel mai sincer insa iti zambesc oamenii carora le-ai dat bani.

– relaxarea si exprimarea libera, constiinta individuala si autodeterminarea au, pe alocuri, accente scarboase. Grupurile culturale si de exprimare artistica sunt insa foarte simpatice.

– tot ce inseamna salvarea naturii si mancatul sanatos isi gasesc cele mai grosolane forme de ipocrizie la americani.

– cel mai tare business in New York, dupa food delivery este businessul cu schele. Sunt peste tot. Daca schimbi becurile in fata cladirii, trebuie sa pui schele de protectie, daca se lucreaza sus, imbraci toata trecerea in schele, daca esti nesigur de faci, cel mai bine pui niste schele totusi.

– cel putin in New York, toata infrastructura si mentinerea orasului pe picioare se face cu imigranti. Toti agentii de circulatie de pe strada pe care i-am vazut, erau negri. NYPD este parte din cultura New Yorkului. Este peste tot, orasul nu poate functiona fara cei 35.000 de politisti, majoritatea in strada.

– New Yorkul este orasul total, orasul in care s-au intamplat toate, esenta, taticul lor, the one. Nu am inca o comparatie viabila, poate si pentru ca nu sunt asa de umblat. Mergeti acolo si respirati putin abur din canalizari. E un rollercoaster.

Ce Ar Trebui Sa Faca Apple ?

Acum cu lansarea lui Galaxy 3 si confirmarea (daca mai era nevoie) strategiei de copisti a lui Samsung si a tuturor ceilalti, cam ce ar trebui sa faca Apple, luand ca premiza faptul ca vor continua sa inoveze si in anii viitori cel putin in acelasi ritm.

Pai nu ar fi frumos sa inventeze ei o companie sau sa cumpere un HTC, ceva, si sa faca un fel de divizie de telefoane ieftine care sa nu stea sub brandul Apple si sa termine tot ce inseamna concurenta pe segmentul asta ?

Adica, avand tehnologia de la Apple ar putea sa lanseze variantele ieftine la 3 luni de la lansarea celor scumpe, mult mai repede decat poate sa copieze orice alt concurent si i-ar cam scoate de pe piata pe copisti, fara sa afecteze divizia premium.

In 2 ani de zile, si-ar mentine leadershipul in premium si ar lovi decisiv in orice incercare de crestere pe pret sau replicare. Ca bani de investit au. Schema merge si la laptopuri.

Despre Do-eri.

Exista o intreaga literatura despre leadership, despre oameni carismatici care au schimbat istoria si au zapacit companii, popoare si mase largi de oameni cu viziunea lor. Bune si astea.

Mi-ar placea insa sa citesc o carte despre aia de fac lucrurile sa se intample. Despre do-eri. Despre esalonul doi. Despre oamenii care primesc directiile de la lideri, spun “am inteles” si vin cu produsul, cu rezultatul, cu finalizarea sau realizarea viziunii. Despre cei care implementeaza, care duc greul zi de zi, care trebuie sa isi asume in cateva secunde o viziune dar mai trebuie sa o si faca sa se intample.

Paradoxal, cred ca nu de lideri ducem lipsa, ci de do-eri. De oameni care isi asuma profesionist partea cu facutul, despre responsabilitatea asumarii viziunii. De oameni carora nu trebuie sa le explici ci care preiau din zbor si duc mai departe. Cu entuziasm, profesionalism si atentia la detaliu pe care vizionarii nu prea o au. De oamenii fara de care vizionarii nu prea au valoare. De oamenii pe care se bazeaza zilnic generalii. De oamenii care sar pentru visul altora.

Unde ii gasim, cine sunt acesti oameni, cum ii recunosti ?

Cred ca subestimam foarte mult un “Am inteles” pe bune. Ar trebui sa apreciem mai mult oamenii care pot sa duca la capat viziunea ce ii consuma pe primii.

Mai cred ca puterea unei companii sta in esalonul doi, in capacitatea de intelegere si implementare a unei directii. Cred ca sunt in cautarea unor astfel de oameni acum…