“The borders at the edge of old Europe must have looked like this: emptiness, wind, and garrisons, where you wait for something, for the enemy perhaps, and when the years pass and the enemy doesn’t show, you put a bullet through your head out of boredom.”
In fiecare vara, recomand cateva ore de liniste, petrecute la Enisala. Mai e putin si vine vara.
“Eu cunosc pe cineva care a facut jumatate de scoala in romaneste, si jumatate in ungureste. A aflat asa: ca niciodata nici un roman si nici un ungur n-au luat bataie, in vreun razboi…” Ileana Vulpescu
Se manifesta asa: intr-o situatie de urgenta la care ajung mai multi oameni, se instaleaza o stare de paralizie de grup si nimeni nu reuseste sa ia initiativa si sa intervina pentru rezolvarea lucrurilor.
Din experienta, se mai intampla un fenomen: daca cineva sparge gheata, imediat exista o suprareactie din partea tuturor si efectele sunt cumva similare din perspectiva victimei.
The bystander effect or Genovese syndrome is a social psychological phenomenon that refers to cases where individuals do not offer any means of help in an emergency situation to the victim when other people are present. The probability of help has often appeared to be inversely related to the number of bystanders; in other words, the greater the number of bystanders, the less likely it is that any one of them will help. The mere presence of other bystanders greatly decreases intervention. In general, this is believed to happen because as the number of bystanders increases, any given bystander is less likely to notice the situation, interpret the incident as a problem, and less likely to assume responsibility for taking action. Aici.
Pentru ca tot am stat o zi la Paltinis (si mi-a placut), sa va zic una scurta cu Noica:
Prin 1980 vin la el doi studenti de la Teologie din Sibiu pentru niste sfaturi pentru o lucrare de licenta in probleme filozofice ale lui Platon.
Noica le explica foarte pe scurt ce optiuni au in viata:
“Caii sunt de trei feluri: cai de tractiune, cai de circ si cai de curse. 99% din oameni raman cai de tractiune. Din rest, unii ajung cai de circ, ca Nadia Comaneci sau Brigitte Bardot. Ei bine, pe mine nu ma intereseaza decat caii de curse. Daca vreti sa va preotiti, asta e o chestiune duhovniceasca, in fata careia rolul meu se incheie. Dar, daca vreti sa ajungeti cai de curse, puteti sa ma cautati mai departe. Sa nu-mi spuneti insa ca lumea in care traiti ar fi vinovata pentru nereusita voastra. Daca exista, mizeria exista in primul rand in voi, in limitele voastre interioare. S-au citit carti si la lumina felinarului.“
True love is passionate love that never fades; if you are in true love, you should marry that person; if love ends, you should leave that person because it was not true love; and if you can find the right person, you will have true love forever. You might not believe this myth yourself, particularly if you are older than thirty; but many young people in Western nations are raised on it, and it acts as an ideal that they unconsciously carry with them even if they scoff at it… But if true love is defined as eternal passion, it is biologically impossible.
Armata este una dintre cele mai mari mandrii ale unei tari. E fratele mai mare cu care te laudai cand erai in ciclul primar. E referinta aceea de profesionism si siguranta pe care o ai fara sa poti pune mana pe ea. La fel cum e cu politistii, pompierii, SMURDul mai nou etc.
Si statele destepte intretin excelent aceasta relatie intre armata si oameni, intre elita si beneficiari. E spectaculos, e normal, e motivant, overall, a very good PR. E un fel de beculete de Craciun in fiecare zi. Daca ati fost la parada de 1 Decembrie la arc, ati perceput perfect sentimentul: mii de oamenii cuprinsi de un euforie si o mandrie absolut inedita la vederea unor masini militare frumos spalate.
Iata un exemplu frumos de cum se face in Anglia chestia asta: exista un loc in Wales unde avioanele se antreneaza pentru zbor la joasa altitudine in cadrul examenelor pe care le dau pilotii pentru licente, chestii. Acolo armata permite spotterilor sa stea si sa faca fotografii spectaculoase cu avioanele pe fundal de munte. Ce e mai frumos este ca pilotii stiu asta si le fac pe plac oamenilor trecand mai aproape sau mai spectaculos.
Cam de cate ori a trecut un avion de vanatoare cu forsaj la 100 de m de tine ?
Pentru ca a fost o perioada de vizionat intens filme, iata ca m-am apucat sa strang cliseele care ma faceau sa zambesc de-a lungul timpului:
1. Dusul care le curata pe toate: protagonistul omoara vreo 20 de oameni, distruge un oras, salveaza lumea si la final vedem cum deschide dusul si apa incepe sa-i curga pe fata, curatindu-l incet incet de toate pacatele lumii.
2. Usa care se inchide in spate: tensiune, incordare, personajul este foarte atent, urmareste ceva, la un moment dat intra intr-o camera si usa liftului, camerei, chiar si celulei se tranteste in spatele lui. Mirarea intensa si privirea in spate care urmeaza sunt priceless.
3. Killing the boss, sau mai exact momentul in care eroul este in cea mai proasta situatie posibila si revenirea spectaculoasa. Alt cliseu interesant este cel legat de metafora de violenta in care moare raul de obicei legata de o semnificatie de la inceputul filmului.
4. Numaratul gloantelor. Cel rau uita mereu sa numere cate gloante a tras, personajul pozitiv controleaza mereu situatia cartuselor ramase.
5. Oglinda retrovizoare nu e de ajuns. In momentul in care personajul observa in oglinda ca este urmarit, nu se poate abtine si se intoarce complet sa vada mai bine.
6. Mana, umbrela, piciorul etc care opresc in ultima secunda usa lifului. Cu liftul mai imi place ca nu exista situatie in care pesonajul sa nu poata sa iasa prin plafon, in orice lift.
7. Nava mama. La orice film cu aliens care invadeaza in masa, anihilarea consta in gasirea unei posibilitati de a-i omora pe toti deodata, de obicei, prin distrugerea navei mama. La oameni este exact invers – fractiunile mici intorc sansele si rezolva situatia complet dezechilibrata.
8. Aproape mortul. In 80% dintre filme, unul dintre personaje pare mort dar in momentul cand protagonistul incepe sa-si vada de ale lui deschide usor ochii si incepe sa se intinda usor, usor dupa pistolul de pe jos…
9. Dezamorsarea bombei. In toate filmele bune, eroul nostru reuseste sa dezamorseze bomba fix cu o secunda inainte de a ajunge counterul la 0000. Alta chestie misto este ca toate bombele au counter vizibil si explicit. Mai imi place variatia cu counterul care incepe sa mearga mai rapid in momentul in care eroul taie firul gresit.
10. Favoritul meu: vanitatea bossului. La momentul in care raul l-a prins pe cel bun si trebuie sa-l omoare, nu o face pur si simplu ci alege o modalitate complexa si plina de incarcatura, care de fiecare data esueaza.
Gata 🙂 Voi mai aveti si altele ?
Follow
