Deschid o serie de posturi despre situatii neverosimile din viata de zi cu zi, despre iq-ul, reactiile si viata cetateanului roman obisnuit.

Sa urmarim mai intai filmul.

Situatia de mai sus mi se pare o metafora a stadiului societatii noastre. Sa analizam:

Un om trece strada. Aflat probabil intr-o stare de transa, individul isi fixeaza destinatia si merge tot inainte, fix intre doua treceri de pietoni, nu face nici cel mai mic gest sa se asigure, este claxonat de catre o masina la doi metri de el, nu face nici un gest sa se uite desi probabil claxonul i-a sunat periculos de aproape, NICI UN GEST SA SE OPREASCA, ci fara nici o problema accelereaza trecerea.

Acum, ne putem juca Dr House cu ce e in mintea omului respectiv dar din pacate toate concluziile sunt cam triste pentru noi toti:

– omul este un nesimtit, ori foarte curajos, ori foarte inconstient, gen “Sa se opreasca, treceam si eu strada. Care e problema ?”

– omul e pe mosia lui si este obisnuit sa fie respectat, sa impuna regulile, chiar si pe DN. Pana acum in viata a avut noroc si mizeaza in continuare pe asta. Sindromul mai este cunoscut ca “Sunt in satul meu. Sa fie atenti astia de sunt in trecere.” Daca il intrebai ce e in capul lui probabil iti luai si bataie.

– omul este de fapt maimuta.

Acum, cum functioneaza legea ? Daca eu conduc periculos si pun in pericol vietile sau karma celorlalti merit sa mi se ridice permisul si sa imi iau amenda. De acord.

Daca insa te intalnesti cu un personaj din asta si il calci (ati observat mirarea extrema a celui cu Dacia care a mizat tot timpul ca omul o sa se opreasca si a oprit in ultimul moment), te asteapta o investigatie, un proces, poate dai si peste martorii parcati pe dreapta care mai spun ca mergeai cu viteza sau i-ai facut semn sa treaca etc deci iti cam strici karma pe viata chiar daca presupun ca nu o sa faci puscarie.

Bonus: pe margine, un parinte numai ce isi imbraca copilul dupa ce si-a facut nevoile in mijlocul satului.

In urmatorul film, melteanul cu jeep, model smecher local over 50, nu are nici cea mai mica intentie sa acorde prioritate in sensul giratoriu, nu se uita dupa cine a claxonat si de ce, nu are nici un fel de contact, decat cu directia inainte.

Doua exemple ce explica de ce trebuie plecat de la educatie si de ce nu trebuie renuntat la ea nici daca se duce dracu pamantul. Si cand spun educatie, ma refer si la politie si aplicarea legii. Pentru ca altfel, din pacate, nu avem nici o sansa.

Follow

Anual, cred ca citesc cam 300 de cv-uri, scrisori de intentie sau mailuri prin care mi se solicita angajarea. Din perspectiva asta, simt ca pot sa ii ajut cumva pe toti acesti aspiranti si sa incerc sa le organizez putin gandurile tuturor in aceeasi situatie.

Pe viitor, lucrurile se cam deterioreaza din perspectiva lor si sper ca se imbunatatesc din perspectiva angajatorului in sensul ca somajul, in principiu, va creste, vor fi apreciati din ce in ce mai mult oamenii profesionisti care pot sa aduca o valoare organizatiei din care vor sa faca parte, vor mai disparea din impostori si se vor mai reaseza valorile.

Spun asta din perspectiva vremurile “de groaza” pe care le-am trait prin jurul lui 2008 cand oricine dorea, se angaja in doua saptamani pe tone de bani, cand eram santajati la doua luni cu plecarea, cand stateau oamenii la noi jumatate de an si cu cv-ul upgradat se duceam si ii pacaleau pe altii pe bani mai multi.

Pentru aceste vremuri in care trebuie sa fim putin mai buni pentru a avea o sansa, iata un mic compendiu de angajare:

CV-ul

– Este esential pentru shortlist. Un angajator se uita cam 30 de secunde pe fiecare cv, daca are o zi buna, asa ca incearca sa il faci de o pagina si numai cu elementele esentiale. Selectia in sine este o proba. Ma intereseaza ce crezi tu ca a fost relevant in cariera ta, pentru ca la interviu o sa te intreb despre chestiile acelea si felul in care te definesc, felul in care ma ajuta pe mine. Nu-ti face viata grea ulterior cu prostii pe care le pui acolo.

– CV-ul trebuie adaptat angajatorului. Nu functioneaza sa ai un singur CV si sa il trimiti in 15 directii diferite. Este evident ca ai facut mai multe lucruri, ca esti tanar si nu stii ce vrei, ca uneori esti oportunist. Nu ma intereseaza aceste aspecte, viata e complexa. Ma intereseaza daca poti sa-ti faci o strategie pentru nevoia mea si sa imi livrezi un cv care spune ceva despre tine si experienta ta in directia in care caut eu. Nu exagera cu mintitul pentru ca ne cam prindem si te-ai ales cu o stampila de mincinos de care e greu sa scapi.

– Nu te apuca sa inventezi formate de cv-uri mai creative sau mai stiu eu ce, decat daca te pricepi si in domenii de la care se asteapta asta. Mergi pe cv-ul clasic, cat mai succint facut.

– Pe cv trebuie sa se vada foarte bine urmatoarele lucruri: nume, varsta, foto, ultimul loc de munca, cel mai lung loc de munca, cea mai tare realizare a ta, recunoastere, portofoliu (link), educatia care te defineste. Restul sunt detalii si ar trebui sa fie mai jos in ierarhie.

Scrisoarea de intentie

– Scapa de clisee. CV-ul e un cliseu, scrisoarea nu trebuie sa fie. Scrisoarea te reprezinta, este strans legata de personalitatea ta. Daca vad ca incepi cu aceleasi formule politicoase si plictisitoare ti-am dat dismiss.

– Scrie ceva relevant, in legatura cu cerintele postului, cu ce crezi tu ca se asteapta de la o persoana pe un astfel de post. Nu esti in stare, mai bine numai trimiti scrisoarea.

Portofoliul

– In portofoliu nu pune multe lucruri, lucruri slabe, lucruri care nu te reprezinta. Putine si bune este regula.

– Portofoliul trebuie sa puna accentul pe cerintele postului deci trebuie adaptat pentru fiecare post.

Interviul

– La interviu trebuie sa fii cameleon in functie de persoana cu care vorbesti astfel: daca vorbesti cu HR-ul trebuie sa fii echilibrat si sa ai raspuns la toate intrebarile alea clasice, sa arati interes, sa fii candidatul ideal. HR-ul are rolul de a face o recomandare dar te si poate prinde cu minciuna. Daca interviatorul este omul cu care o sa lucrezi incearca sa fii mult mai deschis si direct, sa vezi in spatele intrebarilor, sa iti pregatesti detaliile cu privire la tipul de munca de care este interesat. Asta e interviul determinant, asa ca nu iti permiti sa vii cu lucruri plate sau clisee. Angajatorii evalueaza caracterul si entuziasmul. In parte pot sa evalueze si cunostintele dar de cele mai multe ori de partea asta se ocupa perioada de proba.

– Pentru interviu trebuie sa te pregatesti cu urmatoarele: invata cat mai mult despre companie si nu face greseli prostesti despre cine sunt si ce fac (portofoliul de clienti de exemplu), incearca sa afli lucruri despre omul care te intervieveaza, pregateste-ti povestile despre tine, locurile de munca, proiecte etc. Atentie la cum te imbraci, la ce ceri de baut la cum stai. Toate astea aduna la perceptia despre tine.

– Cel mai important lucru la interviu este sa arati ca stii ce vrei si ca nu te afli acolo oportunistic sau la misto. Este in general in avantajul tau sa stii ce vrei in viata.

– Daca ti se cere o asteptare salariala, spune-o. Nu evita raspunsul. Propria ta evaluare este parte a interviului. Cere informatii despre pachet si evolutia viitoare. Intreaba de sistemul de evaluare. Ia o decizie cu privire la solicitarea financiara in functie de cum te descurci la interviu si cat de placut ti se pare ca esti. Nu te arunca. Nu interviul este momentul in care iti stabilesti valoarea. Argumenteaza solicitarea dar nu cu ultimul salariu.

– Pregateste-ti intotdeuna intrebari pentru angajator. Cu cat mai destepte, cu atat mai bine. Arata-ti interesul. Fii prezent in discutie.

– Desi e foarte greu, nu incerca sa te vinzi nerealist. Asteptarile fata de tine vor creste foarte mult si o sa cazi la un moment dat de foarte de sus.

– Nu insista dupa interviu decat daca ti s-a cerut asta. Daca ai fost ok, te suna ei.

Cel mai important lucru in tot procesul este sa stii ce vrei si sa o arati.

Follow

Evenimentul anului 2012 s-a intamplat in ianuarie. Brusc am aflat ca am ramas numai 19 milioane si tot pe ce ne bazam, nu mai este valabil. Romania nu mai este Romania. Presupun ca sunt zeci de clasamente in care ne-am despartit definitiv de Bulgaria, colegii nostri de drum, sute de politici de stat ce trebuie regandite, toti indicatorii economici per capita sunt desueti si evident, mai trebuie gasiti cateva sute de mii de romani disparuti.

Iata o lista scurta de efecte:

– fiecare individ e teoretic mai bogat. De la 5.900 EUR/capita la 6.700 EUR/capita. Evident fiecare este si mai indatorat, raportat la datoria publica.

– scade aportul EU prin fondurile respective, scade teoretic influenta la EU (numarul de parlamentari, comisari, Consiliu etc)

– creste natalitatea, rata somajului, scade numarul de someri, creste rata de ocupare.

– se modifica teoretic tot ce inseamna monitorizare de presa, penetrare medii (internetul sare de 50%), grupe de target, planuri de marketing, raportare externa.

– se modifica toti indicatorii legati de infrastructura si servicii per capita.

– electoral, se modifica drastic procentele de participanti la vot, ar trebui sa scada numarul de parlamentari de la 469 la 417, scade numarul cetatenilor cu drept de vot (aici e o mega ciudatenie pentru ca evidenta populatiei ar fi trebuit sa stie asta de mult mai mult timp, deci se sustine teoria ca foarte multi morti sau plecati din tara aveau drept de vot).

O singura intrebare: daca avem aceeasi populatie ca in 1966 si proportia populatiei rurale nu a scazut dramatic, de ce nu sunt mai libere orasele ?

Follow

In urma stirilor de cate jumatate de ora cu tonele de romani ramasi pe drumuri si fidel rolului de educatie pe care mi-l asum, iata content suplimentar despre cum se merge iarna pe drumuri:

– pe drumuri iarna este ca si cu navigatia: vremea este cea care iti dicteaza comportamentul. Daca se anunta cod galben, e nasol, nu e bine, se sta acasa. Cod galben iarna e PERICOL DE MOARTE (poate ar trebui sa ii spuna asa, sa inteleaga toti privitorii de tv).

– nu conteaza cat de mica e deplasarea. Poti sa mori in primi 2 km, cum sunt colegii de pe centura acum.

– daca esti foarte smecher si te risti, macar creste-ti sansele de supravietuire: masina potrivita, cauciucuri de iarna, lanturi, rezervor plin, lopata, mancare, paturi, sufa, telefoane incarcate, lanterne, FARA COPII etc

– nu depasi coloana, nu folosi banda de urgenta la smecherie, urmati orbeste indicatiile celor responsabili (agenti trafic, deszapezire etc)

– daca ai patit-o nu face tampenii. Uita-te la Discovery la niste emisiuni de supravietuire si: semnalizeaza cumva unde esti (avarii, stegulete etc), ramai in masina, mentine-ti caldura corporala intr-un plan pe termen lung, nu consuma alcool, contacteaza autoritatile prin telefon, rationalizeaza resursele.

– pe viscol, autoritatile nu pot decat sa constate o stare de fapt. Nu pot sa o inlature. Unii jurnalisti sunt la fel ca voi. Nu inteleg. Folositi-va propriul cap. Nu se poate intretine un drum in situatie de ninsoare si vant de peste 50 km/h. Nu va bazati ca va scoate nu stiu cine. Sunt mai multe sanse sa va descurcati singuri.

– este normal sa se inchida drumuri. Asta se poate intampla. Nimeni nu are nimic cu voi. Vor doar sa va creasca sansele de supravietuire.

Si acum informatia in masura sa rezolve psihologic romanul: nu e vina noastra, peste tot in lume unde ninge sunt aceleasi probleme doar ca oamenii au mai multa experienta si nu pleaca aiurea la drum.

Follow

O sa postez aici cele mai bune lucruri peste care dau, atunci cand se intampla. Idei, lucuri inspirationale, abordari inovative, chestii frumoase. Iat-o pe prima.

Follow

Doua lucruri m-au frapat zilele astea. Pentru prima data am urmarit desfasurarea unor evenimente doar pe Facebook si masinaria livreaza un comportament monstruos cel putin pe doua directii:

– lejeritatea in comportament. Oameni intre 20 si 35 de ani vorbesc liber si fara nici un fel de responsabilitate despre lucruri care evident ii depasesc; protestul serios se da in derizoriu, socializarea primeaza, cuvintele sunt usoare si aruncate cat mai haios, discursul este de genul “cine mai vine la tweetmeet”, “hai sa o ardem la flash mob”, “cum ma imbrac la protestul de azi”, “cu cine ma vad la Universitate”, “azi am fost revolutionar” “revolutia la care nu trebuie sa lipsesti”, “Acum e momentul sa iesiti pe stada. Mie imi pare rau ca nu pot sa ies pentru ca am plecat din tara”, tot felul de poze si imagini fara nici o noima sunt postate de-a valma ca dovada a curajului si prezentei in cel mai cool loc, daca nu scrii despre revolutie cu o gluma ceva, esti cam fraier.

Care e problema ? Unii ar zice ca ma iau eu prea in serios dar toti acesti tineri revolutionari sunt masa pefecta de manevra. Ei sunt oile, carnita de tun, maimutele de spectacol, targetul principal al baietilor din spate. Oite cu glumitele la ei.

– lipsa de repere. Foarte multi oameni nu au inteles nimic din ce se intampla in jurul lor dar participa intens la discutie: “sustineti SMURD!”, “sa strangem like-uri sa-l dam jos pe Basescu”, “Libertate!”, “Hotii”, “Respect arabule”, “mi-e scarba de Romania”, “Veniti la Universitate sa ne recuperam tara” “La ce ora incepe revolutia astazi ?”, “Exista o tensiune evidenta in mase”, “toti oamenii care doresc binele tarii trebuie sa fie in seara asta pe strada”, “Urmariti revolutia pe Facebook”, “veniti acum pentru certificate de revolutionar”, “la brad ia uite cum v-ati inghesuit”, “tu de ce nu esti in strada ?”, “Stelistii au cucerit Universitatea”, “au dat foc la oameni la Universitate”. Foarte multi nu inteleg pe bune ce se intampla. Foarte multi apreciaza poza cu protestatarul si scutierul razand. Apare un montaj slow motion care este apreciat unanim.

Evidenta este noul black. Pareri care mai de care mai destepte stabilesc limitele bunului simt: “Nu cred ca este normal sa se apeleze la violenta” si zbang, 50 de likeuri, apare un “Regulament de protest” care ii invata pe prosti sa-si puna intrebari elementare cum ar fi “Ce caut eu aici ?”, apeluri la calm, comparatii cu fenomenul Piata Universitatii, “De ce protestam ?”, “De ce nu mai protestam ?”, “Cand protestam maine ?”

Tot felul de cauze si evenimente diferentiaza cetateanul activist de cel indiferent sau dusman, wallul inlocuieste capul, sinapsele reactioneaza numai la refresh.

Concluzia e cel putin trista. Populatia, incepand cu cea tanara, se tampeste usor usor, tonele de pesti si porumb crescute in momentele de relaxare incep sa plateasca dividente, linia dintre ecran si realitate dispare usor in ceata si la finalul zilei din ce in ce mai multi oameni se intreaba mirati de ce nu ii angajeaza nimeni, de ce viata e asa cruda cu ei si cum sa faca sa isi ia un LCD mai mare. Unealta care trebuia sa ne destepte, ne lobotomizeaza. Democratia comunicarii sau staza creierelor votante.

Totul devine din ce in ce mai usor pentru baietii din spate iar dementa si manipularea de la Revolutie par doar o gluma proasta.

Follow

Fata de tot ce vedeti in orase zilele astea, urmariti acest interviu despre cum se rezolva o tara. Cam ca Romania asa.

Rezistenta la schimbare e masiva in Romania si ce se intampla astazi pe strazi este o manifestare spontana a acesteia. Plus inca cateva “intamplari”.

Follow

In fiecare an in care sunt in Bucuresti, pe 1 ianuarie, ies prin oras si fac niste fotografii cu orasul gol. Fara masini si fara oameni. Singura zi in care este asa.

Iata o selectie cu cele din acest an. Aici.

Bonus – astea sunt singurele foto pe care le-am facut, cu soarele pe cer.

Follow

Sunt sanse mari, ca uitandu-va la poza de mai jos, sa nu intuiti ce reprezinta.

Ei bine, poza este un colaj al simbolurilor electorale ale partidelor de la ultimele alegeri din Egipt. Si acum lucrurile se clarifica in parte: practic simbolul este foarte aproape de promisiunea principala a partidului respectiv, unii promit apa, altii libertatea presei (e senzational Nikonul ala flipuit), altii o ard pe sanatate, educatie sau lege si ordine. Pana la urma s-au gasit si unii sa puna piramida si presupun ca astia sunt traditionalistii.

M-am uitat la el minute bune si inca mai descopar lucruri noi si intelesuri pe layere mai subtile. O poezie.

Am inceput cu afisul asta, pentru ca 2012, Romania si vietile noastre vor sta esential sub mantra luptei electorale de la finalul anului. Si nu mai suntem la nivelul Egiptului dar o sa descoperim din nou alte hauri ale mizeriei politice, vom experimenta iar cele mai gretoase aliante si alaturari de persoane, menite a debusola complet votantul mediu roman, sa-i provoace lehamitea care sfarseste in aplicarea stampilei aleaia unde s-o nimeri.

Vom avea parte de scandal, suprize, rasturnari de situatie, dezvaluiri incredibile, gafe incredibile, gunoi, Caragiale, scarba, speranta, frustrare, drama, revelatii, curaj, impostura, promisiuni, promisiuni si alte promisiuni. Ce e sigur, e ca in 2012 nu o sa ne plictisim.

Hai La Multi Ani si nu uitati ca in 2012 vi se va cere iar sa faceti diferenta. Si culmea, e unul dintre acei ani in care puteti sa o faceti. Daca, bineinteles, nu vine sfarsitul lumii inainte.

Follow

Citesc o multime de scrieri despre cum trebuie sa conduci pe un drum public, sfaturi, retete si invataminte de la oameni care se pricep.

Dupa 200k km si aproape 20 de ani de condus, iata si abordarea mea:

– distanta fata de masina din fata este de cele mai multe ori mult mai importanta decat viteza. Daca pastrezi distanta si ai ceva experienta, de cele mai multe ori esti mai in siguranta decat un conducator care merge incet dar in curul aluia din fata.

– de cele mai multe ori, cel mai bun aliat in condus este decizia si, evident, cel mai mare dusman indecizia, ezitarea, nesiguranta.

– depasirea este momentul tau de glorie. Daca stii sa faci asta, esti un zeu.

– daca nu poti sa conduci anticipand, poate nu trebuie sa conduci.

– daca esti rapid incearca sa te faci si vazut, auzit.

– de cele multe ori mancatul in masina este mai periculos decat vorbitul la telefon.

– este mult mai important sa semnalizezi cand trebuie, nu tot timpul. cunosc foarte multi oameni (majoritatea femei) care nu pot sa conduca daca nu semnalizeaza in continuu.

– daca ai semnalizat, nu inseamna ca poti sa te bagi.

– mersul permanent cu luminile de intalnire aprinse (faza scurta) aduce beneficii de toate felurile. Just do it.

– mersul cu proiectoarele de ceata aprinse este dovada suprema de taranie si lipsa de educatie rutiera.

– mersul cu luminile de ceata din spate aprinse in oras este o dovada de mitocanie si scade siguranta traficului.

– in afara localitatii stai langa marginea drumului cat mai mult, in localitate stai cat mai mult langa centrul drumului.

– in oras, de la punctul A la punctul B nu se merge in linie dreapta ci urmarind sau intuind marcajele.

– este bine ca atunci cand ai o masina noua sa incerci sa o duci la limita pe drumuri mai putin umblate, sa stii ce poti face cu ea si care ii este comportamentul.

– when in doubt, franeaza si casca ochii.

– mainile trebuie sa fie in permanenta pe volan; trebuie sa intuiesti momentele periculoase si sa te deconectezi de la topicurile din masina. Manuirea profesionista a volanului (pe exterior si prin tragere, nu impingere) iti mareste sansele in situatiile extreme.

– trebuie sa schimbi viteza inainte de curba (sau situatia periculoasa) si in curba sa stai cu mainile pe volan.

– daca pasagerii din spate nu au centura, risti sa te omoare, in cazul unui impact.

– anvelopele sunt consumabilele de care trebuie sa ai grija cel mai mult (uzura, presiune, echilibrare) dpdv securitate in trafic. Sunt detaliile care schimba total rezultatul.

Bonus:

– intrarea in sensul giratoriu nu se semnalizeaza. In sensul giratoriu nu se semnalizeaza niciodata stanga ci numai dreapta cand vrei sa il parasesti (si by the way, este obligatoriu).

– cand vrem sa oprim pe dreapta nu punem avariile. Semnalizam dreapta si oprim.

– pe autostrada este obligatoriu sa stai pe banda din dreapta, chiar daca nu e nimeni in spatele tau pe cea din stanga.

– pe drumurile nationale este interzisa oprirea.

Fiti amabili in trafic si conduceti defensiv 🙂

Follow